Newsletter decembrie 2011 - ianuarie 2012

Editorial
Cosmote şi mesajele lor de iubire
Parteneriat de 15.000 Euro cu Porsche România
BB Collection susţine proiectele noastre
Cât advocacy şi cât lucru cu copiii şi familiile
Revista presei
Noutăţi
Locuri de muncă pentru părinţii singuri
Elanko şi HHC România – “De Crăciun, devii mai bun!”
Închiderea casei de copii de tip vechi din Oneşti – cel mai frumos cadou de Crăciun pentru cei 72 de copii de aici
De la Porsche România a plecat camionul lui Moş Crăciun
Cercetătorii britanici au confirmat: Familia – element principal în Indexul Copilăriei Fericite
Ducesa de York pune lumina reflectoarelor asupra instituţiilor dăunătoare pentru copii
Copiii care au pictat felicitaridininima.ro au fost premiaţi
Poveşti de succes
Acasă – terapia care face miracole
Vise cu ochii deschişi şi gura căscată
Orice familie începe undeva şi ar trebui să nu se termine niciodată
Abonare
Implică-te! Fii voluntarul nostru!
Contact şi Info

Introducere

De 12 ani închidem instituţii de tip mamut din sistemul de protecţie a copilului din România şi oferim fiecărui copil o viaţă de familie. Sintetizat în cifre, HHC România înseamnă: 44 de instituţii de tip vechi închise şi 3 în curs de închidere, 4.360 de copii salvaţi de la instituţionalizare, 6.615 de copii rămaşi în familie datorită programelor noastre de prevenţie*. Şi numărul lor creşte chiar în acest moment…

*Date valabile la sfârşitul lunii septembrie 2011.


Revista presei HHC România

Am sărbătorit de an nou cu noi parteneriate. Cosmote, Porsche România şi BB Collection ne susţin în misiunea noastră de a oferi tuturor copiilor din sistemul de protecţie a copilului şansa de a trăi într-o familie adevărată. De asemenea, împreună cu Elanko, le-am dăruit copiilor un Crăciun minunat şi plin de cadouri.

Şi dacă tot vine vorba de cadouri, pentru 72 de copii cel mai frumos cadou de Crăciun a fost închiderea centrului de plasament de tip vechi din Oneşti şi mutarea în căsuţe noi, ca într-o familie.

La sfârşit de an, am făcut bilanţul proiectului nostru POSDRU din 2011 – am reuşit să ajutăm 18 familii monoparentale să rămână împreună, găsindu-le părinţilor locuri de muncă.

Noul an a venit cu noi provocări. Ce a fost mai întâi? Advocacy sau copiii în familii? Însăşi Ducesa de York subliniază rolul dăunător pe care îl au instituţiile de tip vechi asupra copiilor şi cercetătorii britanici au descoperit elementul esenţial în indexul unei copilării fericite: familia. Citiţi şi despre terapia care face miracole. Merită testată pe toţi copiii abandonaţi.

Şi, pentru că activităţile noastre se traduc întotdeauna în rezultate concrete, avem poveşti frumoase despre dăruire, familii reunite şi noi începuturi.

mergi sus


EDITORIALE

de Ştefan Dărăbuş

Cosmote şi mesajele lor de iubire

Anul trecut, COSMOTE a iniţiat o campanie de sprijin al organizaţiilor non-guvernamentale cu un nume inspirat: Mesaje de iubire. Prin participarea Cosmote, putem realiza un proiect din care 116 copii rămân alături de familiile lor. Fie că am acoperit restanţe la întreţinere la chirie, fie că am înlesnit accesul la utilităţi (gaz, apă, curent), sau că am acoperit resurse de hrană, îmbrăcăminte, medicamente sau că am facilitat accesul copiilor la şcoală, prin acţiunile comune putem afirma că facem astfel încât 36 de familii şi copiii lor să rămână împreună. Altfel, cei 116 copii ar fi ajuns în instituţii, suferind traume pe care cu greu le-am putea înţelege.

Pentru 37 dintre copii, intervenţia noastră a însemnat evitarea abandonului şcolar. Pentru alţi 52, a însemnat creşterea performanţelor şcolare. 21 au primit acces la servicii medicale şi la medicaţie, iar alţii au beneficiat de intervenţii şi servicii de recuperare. Mulţumim Cosmote şi Florina Şerban pentru implicarea în acest parteneriat!

mergi sus


Parteneriat de 15.000 Euro cu Porsche România

Şi la finalul anului trecut, proiectul HHC/Porsche a fost  în ”full throttle”! Compania a decis să acorde încă un an de susţinere pentru proiectul social al Părintelui Ioan Ardelean din Hoteni, unde cresc încă opt copii alături de cei doi copii ai săi şi ai soţiei sale, Luminiţa. Iar Tabăra de Artă Socială de la Hoteni se va desfăşura şi anul acesta, tot datorită susţinerii Porsche România!

Mulţumim, Brent Valmar şi Rainer Trischak, pentru consolidarea parteneriatului de care suntem mândri! Mulţumim şi Ancăi Ghenescu, Corporate PR, sufletul acestui proiect!

mergi sus


BB Collection susţine proiectele noastre

Finalul anului trecut ne-a adus o bucurie mare: compania BB Collection a decis sa intre într-un parteneriat cu noi, finanţând proiectele pe care le derulăm cu o sumă considerabilă. Zeci de copii vor beneficia de susţinerea lor şi vor rămâne alături de părinţi.

Marea satisfacţie pe care-o avem e că ne simţim împreună cu BB Collection în aceste sărbători sfinte şi în prag de An Nou. Suntem onoraţi de parteneriat şi, în numele copiilor şi al familiilor pentru care suntem aici, vă mulţumim!

mergi sus


Cât advocacy şi cât lucru cu copiii şi cu familiile?

De ceva vreme, mă preocupă dilema balanţei dintre lucrul în cercuri abstracte (politici, legislaţie, lobby, influenţă pozitivă, studii, raportări) şi lucrul concret, cu copiii şi cu familiile vulnerabile.

Până nu am început proiecte de advocacy, toate energiile erau îndreptate spre lucrul direct cu copiii. Ulterior, am îndreptat energii spre domenii mai puţin concrete (comunicare, lobby, cercetări ştiinţifice, publicaţii). Am observat un paradox: notorietatea îţi creşte pe măsură ce faci proiecte abstracte, pe măsură ce vorbeşti despre ceea ce faci. Notorietatea noastră era foarte redusă atunci când doar lucram efectiv cu copiii din instituţii, din protecţia statului. Iar aici e şi buba: cu cât faci mai mult în partea de advocacy şi de birocraţie, cu atât scade motivaţia oamenilor din organizaţie. Cu alte cuvinte, riscul e că buna reputaţie externă implică un cost foarte mare: scăderea motivaţiei efective a oamenilor din echipă şi, implicit, reducerea contactului direct cu copiii şi cu familiile.

La urma urmelor, justa măsură e undeva la mijloc: nu ai cum să-ţi finanţezi operaţiunile, fără ”zgomotul” din jurul lor, care înseamnă vorbe, evenimente, întâlniri, cercetări. Totul e să fii în stare să menţii echilibrul. De fapt, umbli pe sârmă.

mergi sus


NOUTĂŢI

Locuri de muncă pentru părinţi singuri

2 decembrie 2011

La sediul Fundaţiei Hope and Homes for Children a avut loc aniversarea primului an al proiectului “Împreună către Bunăstare” printr-o festivitate de premiere a agenţilor economici care au crezut în acest proiect şi au ajutat 18 familii să rămână împreună.

Împlinim un an de când am demarat un program adresat acestei categorii de părinţi şi sărbătorim printr-o festivitate de premiere a celor 11 firme care au angajat în total 18 părinţi care îşi cresc singuri copiii. „Împreună către bunăstareeste un proiect cofinanţat de către Uniunea Europeană, prin Fondul Social European, Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013.

Cele 11 firme sunt: SC Aramis Invest SRL, SC CMC SRL, SC Courtage Combo SRL, SC Dieter Eifler SRL, SC Hescalit SRL, Întreprindere individuală Rob Gavril, SC Markas Service SRL, SC MCH International SRL, SC SauroConfex SRL, SC Taparo SRL, SC Total Distribution Group & Logistics SRL. Locurile de muncă oferite au fost în meserii ca economist, contabil, tâmplar/tapiţer, confecţioner, constructor, lucrător comercial şi lucrător curăţenie.

Proiectul se desfăşoară pe perioada 2 decembrie 2010 – 1 decembrie 2013 şi are drept scop facilitarea accesului părinţilor din familiile monoparentale la locurile de muncă, prin servicii ca: acompanierea părinţilor în căutarea unui loc de muncă, identificarea de locuri de muncă, identificarea persoanelor compatibile cu locurile de muncă disponibile, informare pentru accesarea de cursuri de formare profesională, consiliere psihologică, organizarea de evenimente sociale pentru angajatori în vederea promovării drepturilor părinţilor singuri pe piaţa muncii, precum şi formarea profesională a specialiştilor care lucrează cu familii monoparentale.

Părinţii care îşi cresc singuri copiii, au în îngrijire cel puţin un copil sub 14 ani şi locuiesc în unul dintre judeţele Maramureş, Satu Mare sau Hunedoara se pot adresa la unul dintre următoarele contacte:

- Fundaţia Hope and Homes for Children România, B-dul Bucureşti Nr 2A, Baia Mare, Tel 0262 227419
- Serviciul Public de Asistenţă Socială Baia Mare, Str. Dacia. Nr. 1, Tel. 0262-211949 sau
- Serviciul Public de Asistenţă Socială Simeria, Str. Avram Iancu Nr.23, Tel 0254-260005.

Serviciile oferite în cadrul proiectului sunt gratuite.

mergi sus


Elanko şi HHC România – “De Crăciun, devii mai bun!”

12 decembrie 2011

În acest an, Elanko, în parteneriat cu Fundaţia Hope and Homes for Children România, au decis să împartă bucurii copiilor care ştiu prea puţin ce înseamnă Crăciunul.

Oamenii au fost invitaţi să dăruiască zâmbete, oferind jucării, rechizite, îmbrăcăminte, încălţăminte, alimente, sau orice crezi că e potrivit, copiilor defavorizaţi din Maramureş.

“Nu e nevoie să investeşti, pur şi simplu oferă din ceea ce ai deja!” acesta a fost mesajul principal prin care oamenii au fost invitaţi să aducă cadourile împachetate în magazinele Elanko din Baia Mare, Baia Sprie, Târgu Lăpuş, Borşa, Sighetu Marmaţiei, Seini sau Năsăud.

mergi sus


Închiderea casei de copii de tip vechi din Oneşti – cel mai frumos cadou de Crăciun pentru cei 72 de copii de aici

16 decembrie 2011

Ultimii 72 de copii (abandonaţi sau orfani) din orfelinatul Oneşti au fost mutaţi, înainte de Crăciun, în medii cât mai apropiate de o casă adevărată în care copiii vor trăi precum într-o familie.

Lucrând în parteneriat cu ARK (Absolute Return for Kids), Fundaţia SERA şi Guvernul României, închiderea orfelinatului din Oneşti este parte a unui program ambiţios – acela ca până în 2020 să mutăm toţi copiii din cele 170 de instituţii existente în prezent şi să prevenim instituţionalizarea altor copii.

Astăzi, în orfelinatele din România trăiesc mai puţin de 7.000 de copii. Cu toate acestea, patru din cinci copii nu sunt de fapt orfani. Cei mai mulţi au fost abandonaţi de părinţii lor din cauza sărăciei, lipsei de acces la serviciile de sănătate şi educaţie, şi din cauza stigmei asociată dizabilităţilor. Multe dintre familiile care luptă pentru supravieţuire îşi plasează copiii în orfelinate, în ideea greşită că aceştia ar putea avea o viaţă mai bună. În realitate, orfelinatele – sau instituţiile, aşa cum sunt cunoscute azi, sunt suprapopulate, personalul este insuficient, şi sunt medii apropiate de cele dintr-o cazarmă, cu reguli stricte. Acestea oferă puţină grijă, atenţie sau stimulare pentru un copil. Studiile au demonstrat impactul negativ al instituţiilor asupra copiilor, în special pentru copiii sub vârsta de trei ani care suferă daune ireversibile.

Dr. Delia Pop, Director de programe Hope and Homes for Children, a declarat: “închiderea instituţiei din Oneşti reprezintă un pas important spre finalizarea reformei din România.

“Dezvoltarea unui sprijin familial şi a serviciilor alternative de tip familial în Bacău, pentru copiii cu nevoi speciale şi îngrijitorii lor – vor avea impact nu doar asupra celor 72 de copii ci şi asupra altor copii şi părinţi care se confruntă cu provocări similare.

“Închiderea instituţiei din Oneşti este cel mai bun cadou de Crăciun pe care cei 72 de copii de aici – dintre care mulţi sunt cu nevoi speciale severe – l-ar putea primi vreodată.”

În timpul procesului de închidere – doi copii au fost reintegraţi în familiile naturale, cinci copii au fost plasaţi în asistenţă maternală, 61 copii plasaţi în case de tip familial sau în servicii alternative; şi doi copii transferaţi într-un serviciu specializat (Ghiocelul) din cauza condiţiilor lor medicale grave. Mai mult de 270 de copii din judeţul Bacău au fost salvaţi de la instituţionalizare prin înfiinţarea unor servicii sociale care au prevenit destrămarea familiei. În mod tragic, din cauza unor probleme medicale grave, doi copii au murit în timpul proiectului de închidere.

“Niciun copil n-ar trebui instituţionalizat şi nu ne vom opri până când ultima instituţie va fi închisă şi fiecare copil va trăi într-un mediu cât mai apropiat de o familie”, a declarat dr. Pop.

“Progresul tuturor copiilor pe care i-am mutat în locuinţele iubitoare vor fi monitorizate de către 269 de profesionişti în îngrijirea copiilor, instruiţi de noi, ca parte a proiectului de închidere.” a adăugat dr. Pop.

Sursa: Hope and Homes for Children U.K.

mergi sus


De la Porsche România a plecat camionul lui Moş Crăciun!

22 decembrie 2011

91 de copii care trăiesc în Casele de Tip Familial construite de HHC România au scris scrisori către Moş Crăciun.

Iar Moşul le-a primit şi a umplut un camion cu cadouri care a plecat către Baia Mare. La schimb, copiii au făcut decoraţiuni naive de Crăciun cu care a fost împodobit bradul din sediul central Porsche.

Dacă vrei să citeşti scrisorile copiilor abandonaţi de Moş Crăciun în grija statului, dă click aici.

Povestea acestor scrisori poate fi citită – aici.

mergi sus


Cercetătorii britanici au confirmat: Familia – element principal în Indexul Copilăriei Fericite

13 ianuarie 2012

Hope and Homes for Children susţine apelul făcut de Organizaţia caritabilă The Children’s Society, din Marea Britanieprintr-un raport care demonstrează ştiinţific că fără familie un copil nu poate fi fericit.

Organizaţia caritabilă The Children’s Society, din Marea Britanie, a publicat Raportul Copilăriei Fericite pe 2012 (Good Childhood Report), care reuneşte rezultatele a peste 30.000 de interviuri luate unor copii cu vârste de 8 până la 16 ani, în Marea Britanie. Raportul a utilizat Indexul Copilăriei Fericite, care acoperă principalele aspecte ale vieţii copiilor, identificate chiar de către copii, pentru a forma o imagine cuprinzătoare a factorilor care afectează fericirea copiilor.

Rezultatele arată că sentimentele copiilor faţă de relaţiile de familie sunt strâns legate de bunăstarea lor generală, iar familia s-a dovedit a fi cel mai important dintre cei 11 factori luaţi în considerare. Calitatea relaţiilor dintre copii şi membrii familiei s-a dovedit a fi de zece ori mai importantă decât structura particulară a familiei în care trăiesc ei.

În schimb, numărul mic de copii intervievaţi care nu trăiesc în medii familiale s-au dovedit a fi de cinci ori mai susceptibili la a avea un grad mai scăzut de bunăstare decât cei care trăiesc împreună cu familiile.

Puteţi citi raportul aici.

mergi sus


Ducesa de York pune lumina reflectoarelor asupra instituţiilor dăunătoare pentru copii

18 ianuarie 2012

de Mark Waddington, CEO, Hope and Homes for Children

Citiţi răspunsul nostru la decizia luată în această săptămână de către un tribunal din Turcia, de a o acuza pe Ducesa de York pentru că a expus condiţiile din orfelinatele ţării într-un documentar controversat din 2008:

Decizia tribunalului turc de a o pune pe Ducesa de York sub urmărire penală în urma implicării ei în filmarea secretă a orfelinatelor ţării, a pus din nou lumina reflectoarelor mediatice asupra reţelei dăunătoare de instituţii care continuă să găzduiască mii de copii vulnerabili în întreaga Europă.

Organizaţia caritabilă Hope and Homes for Children din Marea Britanie este un lider mondial al procesului de dezinstituţionalizare – proces de închidere a acestor instituţii prin crearea de servicii comunitare de asistenţă pentru familii şi prin mutarea copiilor în medii familiale iubitoare. Activitatea noastră se centrează pe principiile Convenţiei Naţiunilor Unite privind Drepturile Copilului – care afirmă, în mod clar, dreptul copilului de a creşte într-un mediu familial. Noi credem că este extrem de important ca Uniunea Europeană să abordeze problematica instituţionalizării copiilor în ţările membre, precum şi în ţările în curs de aderare.

Mai mult de 626.000 de copii se află în acest moment în instituţii din Europa Centrală şi de Est, precum şi din Federaţia Statelor Independente, şi în fiecare an mii de copii continuă să fie separaţi de părinţii lor pentru a intra în instituţii. De obicei, acesta este rezultatul sărăciei, excluziunii sociale, prejudecăţilor în ceea ce priveşte dizabilităţile şi lipsei de servicii de asistenţă la nivel comunitar. Însă cel mai îngrijorător lucru este instituţionalizarea continuă a copiilor cu dizabilităţi – caz ilustrat în descrierea instituţiilor turceşti de către Ducesa de York. Guvernele din întreaga regiune trebuie să se angajeze să protejeze drepturile copiilor, să închidă toate instituţiile pentru copii, să dezvolte metode alternative de îngrijire şi servicii de asistenţă pentru familii.

În ţările precum Bulgaria – unde media din Marea Britanie au demascat instituţiile dăunătoare pentru copii în 2007 – există acum o reală voinţă şi un real angajament faţă de dezinstituţionalizare. Anul trecut, Hope and Homes for Children a închis prima instituţie pentru nou-născuţi din ţară. Succesul acestui proiect a oferit guvernului bulgar dovezile şi încrederea necesare pentru a-şi  îmbunătăţi reforma privind drepturile copilului, şi lucrăm acum împreună pentru a închide încă opt instituţii pentru nou-născuţi până în 2014. Uniunea Europeană a jucat un rol semnificativ în această schimbare şi caută acum noi moduri de a oferi suport financiar pentru închiderea tuturor instituţiilor din Bulgaria şi pentru dezvoltarea de mijloace de prevenţie şi de îngrijire alternativă pentru toţi copiii.

O serie de alte ţări din regiune adoptă, de asemenea, dezinstituţionalizarea – recunoscând abilitatea acestui proces de a transforma vieţile copiilor. În România, de exemplu, guvernul s-a angajat să închidă toate instituţiile rămase până în 2020, iar în Moldova guvernul a înregistrat un progres semnificativ în închiderea instituţiilor pentru copii de vârstă şcolară. Lucrând în parteneriat cu Hope and Homes for Children, aceste ţări arată întregii Europe că dezinstituţionalizarea poate transforma vieţile copiilor, precum şi convingerile tradiţionale privind îngrijirea copiilor. Acelaşi curaj politic este necesar acum din partea altor state membre ale Uniunii Europene, precum şi a statelor în curs de aderare.

mergi sus


Copiii care au pictat felicitaridininima.ro au fost premiaţi

27 ianuarie 2012

Iarna este perioada în care se întâmplă cele mai dramatice despărţiri ale copiilor de familiile lor. Şi nu pentru că părinţii nu i-ar mai dori – sunt familii care îşi doresc cu disperare sa rămână împreună – ci pentru că frigul ascute cel mai hidos colţii sărăciei şi singura soluţie pe care le-o oferă Statul acestor familii este să le “salveze” copiii internându-i în nişte instituţii reci si impersonale ca nişte spitale municipale.

În ajutorul acestor familii vine HHC România, cu proiectul de prevenire a separării copilului de familie. Noi credem că, dacă vrei cu adevărat să salvezi un copil, trebuie să-l salvezi împreună cu familia lui.

Aşa cum poate vă amintiţi, HHC România lansa, în luna noiembrie a anului trecut, un magazin virtual de unde se puteau achiziţiona felicitări de Crăciun, create de copii din sistemul de protecţie a Statului. Ceea ce nu ştiţi este că proiectul a avut foarte mare succes şi le-a adus mare bucurie atât copiilor, cât şi celor care au cumpărat felicitările lor.

Proiectul www.felicitaridininima.ro s-a născut din iniţiativa colegei noastre Elena Pătîrlăgeanu, voluntarul nostru de profesie, şi le-a oferit multă bucurie copiilor. Nu ne-a fost deloc uşor să alegem câteva felicitări câştigătoare din sutele care ne-au invadat birourile.

Am creat magazinul şi am găsit parteneri inimoşi care să ne ajute să promovăm proiectul: Urban Kid,Descoperă, În Zona TaFonduri StructuralePorsche RomâniaHollywood MultiplexThe Light CinemaPfizer,Gala Societăţii CivileLume BunăPR RomâniaCabral IbackaSimona TacheTreibădicăSavina Handmade,FabservRadio Lynx. Pe această cale, vrem să le mulţumim tuturor!

S-au vândut 11.370 de felicitări în valoare de aproximativ 20.000 RON.

Ne-a copleşit numărul de oameni care au vrut să aducă o schimbare în vieţile copiilor. Cumpărând felicitările create de copii, ei au salvat Crăciunul a 30 de familii care, datorită lor, sunt astăzi împreună. Le mulţumim şi lor, precum şi micuţilor artişti!

Pentru a sărbători succesul proiectului nostru, am invitat presa locală la sediul Fundaţiei HHC România din Baia Mare pentru a-i cunoaşte pe creatorii felicitărilor. Am considerat că micuţii merită să fie premiaţi pentru tot ceea ce au făcut. Ei au primit diplome şi premii în bani, în valoare de 200 RON, cu excepţia Luminiţei, care a primit 400 RON pentru că au fost alese mai multe felicitări făcute de ea. Au plecat fericiţi şi cu planuri mari de cumpărături: huse de telefon, blugi, chiar şi mănuşi de box. Însă nu înainte de a ne întreba: Oare vom vinde felicitări şi de 1 martie?

mergi sus


POVEŞTI DE SUCCES

Acasă – terapia care face miracole

de Anamaria Vid-Pop, psiholog, de 5 ani în HHC România

Luna aceasta închidem definitiv centrul de plasament Alexandra din Oneşti. Este o instituţie pentru copii cu nevoi speciale severe şi întotdeauna pregătirea copiilor pentru mutare este un proces tulburător. În primă fază, orice schimbare majoră în viaţa unui copil poate fi o traumă. Nu e de ajuns să le povesteşti că o să le fie mai bine; trebuie să te şi creadă, trebuie să vezi în ochii lor că au încredere în tine.

Pregătirea copiilor din Oneşti pentru mutarea în casele de tip familial, m-a proiectat în timp, acum un an de zile când închideam centrul de plasament Ghiocelul, tot o instituţie pentru copii cu nevoi speciale severe.

Progresele făcute de copii într-un mediu de tip familial, într-un singur an, sunt aproape miraculoase…

Colindând din casă-n casă, am descoperit copii care în instituţie nu mâncau singuri, iar acum ştiu să se hrănească fără nici un ajutor, copii care în instituţie nu suportau să fie înconjuraţi de alte persoane, iar acum caută permanent compania celorlalţi şi sunt capabili să-şi exprime fără ezitare emoţiile, preferinţele şi nevoile. Marea majoritate a copiilor mutaţi în casele de tip familial şi-a dezvoltat abilităţile casnice, devenind dornici şi capabili să aşeze masa, să strângă hainele uscate şi să le aşeze în dulapuri, să spele vasele şi să menţină casa curată.

Am întâlnit copii care foloseau cuţitul pentru a se mutila, iar acum îl folosesc la curăţat legume.

Făcând aceste lucruri zilnic, exact ca într-o familie, aceşti copii nu numai că au devenit responsabili, dar şi încrezători că pot fi utili. Am întâlnit copii care foloseau cuţitul pentru a se mutila, iar acum îl folosesc la curăţat legume. Într-una din case, un copil mătura. Era vesel, pentru că în instituţie nu ştia nici măcar să ţină o mătură în mână, iar acum nu numai că ştie cum să o ţină, dar o şi foloseşte pentru a face curat.

În timpul discuţiei se aude vocea unei educatoare care spune la un moment dat: „ce fac acum unii copii, fac cu simţ de răspundere”, pentru că aşa e într-o familie am zice noi. O altă educatoare îmi spune despre un alt copil: „când s-a mutat din instituţie era mai bleguţ, iar acum e un şantajist, râde, mănâncă singur, îşi ia singur jucăriile, se joacă cu ceilalţi copii – lucruri pe care nu le făcea înainte de-a veni în casă”.

Am vizitat în total patru case de tip familial din judeţul Bacău, iar la final am fost mulţumită şi fericită în acelaşi timp pentru veştile pe care le-am primit despre evoluţia copiilor la un an de la mutarea din instituţie în mediul alternativ familial.

Iată deci: aceşti copii evaluaţi după un an de la mutarea din instituţie în casele de tip familial susţin şi întăresc aceste vorbe – acasă e locul fiecărui copil şi nu în instituţie.

Centrul de plasament Alexandra din Oneşti a fost înfiinţat în anul 1968 şi a funcţionat până în 1998 în cadrul Direcţiei Sanitare Bacău, ca Leagăn de copii cu vârsta 0-3 ani. În 1998 a fost preluat de DGASPC Bacău şi transformat în centru de plasament pentru copii şi tineri cu nevoi speciale severe. Instituţia Alexandra din Oneşti este a treia instituţie din Bacău, după Pietricica din Comăneşti şi Ghiocelu din Mun. Bacău, pe care Fundaţia HHC România o închide. La momentul iniţierii proiectului (ianuarie 2010), erau în centru 126 de copii şi tineri. Până în prezent au fost reintegraţi în familiile naturale sau mutaţi în servicii de ocrotire de tip familial – asistenţă maternală, case de tip familial sau apartamente de tip familial, 57 de copii/tineri. Din păcate, datorită problemelor medicale severe, în ultimii doi ani au decedat 6 dintre copiii ocrotiţi în instituţie. În perioada următoarelor luni, vom opera mutările copiilor rămaşi în instituţie, în casele de tip familial pe care le construim şi celelalte servicii familiale disponibile în reţeaua din judeţul Bacău.

mergi sus


Vise cu ochii deschişi şi gura căscată

de Otto Sestack, Manager Departamentul de Formare, de 11 ani în HHC România

Familia Alexandrescu e mare. Şi a avut parte de multe necazuri. Familia Alexandrescu are 11 membri. Mama are nevoi speciale. Ea a adus pe lume 7 copii. 6 dintre ei au fost plasaţi în instituţii pentru că se credea că mama nu poate avea grijă de ei. Poate că nu ar fi putut. Dar vreme de 8 ani mama şi tata şi-au vizitat copiii prin instituţii în tot judeţul Bacău. Şi au stat cu ei de sărbători şi nu i-au abandonat, de fapt, niciodată.

Vreme de opt ani, cei 6 fraţi au tânjit după familie. Au dorit mai mult decât orice să fie acasă. Au avut parte de opt ani de jale şi de disperare şi aproape că nu mai sperau. De Crăciun, noi, de la HHC, alături de prietenii şi partenerii noştri de la DGASPC Bacău, am decis că au suferit destul. De Crăciun vor fi acasă la ei. În casa lor, alături de mama, tata, fraţii lor. O familie reunită pentru prima data la ei acasă. Fără grija că vor mai fi despărţiţi când începe şcoala.

Am fost cu toată familia în vizită la noua lor casă. Am găsit o casă pe care am renovat-o. Acum arată a casă pentru o familie mare. I-am urmărit cu încântare cum scoteau exclamaţii de surpriză şi plăcere, i-am privit cum analizau cu gura căscată şi cu ochii mari de uimire şi emoţie camerele, curtea, împrejurimile.

Şi atunci s-au pornit visele. Copii au început să viseze. Să viseze la ce vor face, la cum va fi, la vară, la toamnă, la gospodărie, la viaţa lor viitoare.

Şi a fost rândul nostru să ascultăm cu gura căscată şi ochii mari de emoţie.

Familia Alexandrescu este compusă din mama, cu nevoi speciale, tata, o soră care a rămas în familie, acum căsătorită şi proaspătă mămică, soţul ei şi cei şase fraţi care au stat în instituţii vreme de opt ani (cei mai mari). Sora lor cea mare împreună cu soţul ei şi-au asumat responsabilitatea pentru întreaga familie.

mergi sus


Orice familie începe undeva şi ar trebui să nu se termine niciodată

Şase fraţi dintr-un sat foarte mic din judeţul Bacău îşi amintesc fiecare zi din preajma sărbătorilor din anul 2009. Cum ai putea uita frigul lunii ianuarie când eşti desculţ şi prea subţire îmbrăcat ca să te mai încălzească ceva? Murdari şi zgribuliţi, aşa au fost găsiţi micuţii împreună cu părinţii lor de reprezentanţii Centrului pentru Servicii de Intervenţie în Regim de Urgenţă în Domeniul Protecţiei Copilului.

Fiecare dintre ei, de la cel mic de 4 ani până la cel mare de 11, au cerut să «meargă la stat». Nu se gândeau decât că acolo va fi cald. Nici nu le-a trecut prin cap că la Stat vor merge singuri, fără mama şi fără tata.

Copiii au fost preluaţi de urgenţă şi duşi într-un centru de plasament unde au fost îngrijiţi şi consultaţi de un medic. Câteva luni mai târziu, în aprilie, patru dintre ei au ajuns în sânul unor familii de asistenţi maternali. 4 fraţi, 4 familii. Diferite. Ceilalţi doi au rămas împreună, dar într-un centru de plasament înregimentaţi printre alţi zeci de copii care nu ştiu să zâmbească.

Doi ani nu a visat decât la  momentul în care vor fi din nou împreună. În realitate niciun copil nu vrea “la Stat”. Toţi copiii vor acasă.

Fundaţia Hope and Homes for Children România şi-a propus să redea acestei familii şansa de a fi împreună. Dacă ai achiziţionat felicitări de pe www.felicitaridininima.ro, ai contribuit şi tu la această poveste.

Din această iarnă, cei şase copii au o nouă casă la care se pot întoarce, casa lor. HHC le-a dăruit o locuinţă încăpătoare, cu o grădină mare unde se pot juca şi alerga, grajd şi magazie, unde, după o evaluare psihosocială, micuţii s-au reunit – unde au redevenit familie.

Cu sprijinul tău, micuţii, doi dintre ei înscrişi la grupa mică, doi în clasa I şi doi în clasa a IV-a, s-au bucurat de rechizite, hăinuţe, încălţăminte şi medicamente pentru tratamentele lor.

Adevăratul final este de fapt un nou început.

mergi sus


ABONARE NEWSLETTER

Vă puteţi abona la ediţiile următoare, sau, dacă nu mai doriţi să primiţi newslettere, trimiteţi un mesaj cu subiectul „dezactivare newsletter” la office@hhc.ro.

mergi sus


IMPLICĂ-TE! FII VOLUNTARUL NOSTRU!

E oficial, am lansat o linie de voluntariat pentru cele 85 de Case de Tip Familial construite de noi, în care acum trăiesc ca într-o familie cu mulţi fraţi, 950 de copii scoşi din instituţii de tip vechi, închise de HHC România în ultimii 10 ani.

Fii voluntarul nostru!

Ne poţi ajuta să promovăm activităţile cu copiii, să căutăm sponsori, sau te poţi implica direct în joaca cu copiii în cadrul atelierelor creative organizate în Casele de Tip Familial. Poţi fi şi voluntar de idei. Aşteptăm orice propunere ar aduce culoare în vieţile copiilor!

Cum poţi deveni voluntar?

Completează formularul de voluntariat disponibil aici şi noi te vom ţine la curent cu activităţile noastre.

mergi sus


CONTACT ŞI INFORMAŢII SUPLIMENTARE

Hope and Homes for Children România este o organizaţie non-guvernamentală, înregistrată în România.

Adresa de contact:
Bulevardul Bucureşti 2A,
430281 Baia Mare,
judeţul Maramureş,
telefon/fax: +40 262 227149
email: office@hhc.ro.

Persoană de contact:
Ioana Hodoiu
Director de comunicare
Hope and Homes For Children Romania
mobil/cell +40 731 497 402
email: ioana.hodoiu@hhc.ro

Pentru mai multe informaţii, vă rugăm să vizitaţi site-ul nostru: hhc.ro.

Ne puteţi urmări activitatea şi pe:
facebook.com/HHCRomania
twitter.com/ProtectieCopii
protectiecopii.ro

mergi sus