de Florina Crețar, asistent social, de 6 ani în echipa HHC România
Şerban este un tânăr în vârstă de 21 de ani. Când avea 12 ani, Şerban a fost instituţionalizat, fiindcă a fost găsit pe stradă într-o stare de sănătate precară. Era consumator de substanţe halucinogene. Provine dintr-o familie cu 11 copii. Părinţii erau despărţiţi, iar destrămarea familiei lui Şerban a fost cauzată de consumul excesiv de alcool al tatălui şi de comportamentul imoral al mamei.
Din cauza neglijării totale a copiilor de către ambii părinţi, s-a luat o măsură de protecţie specială pentru 10 copii, la diferite centre, şi numai un copil a rămas în familie până la vârsta majoratului.
În prezent, mama lui Şerban trăieşte în concubinaj cu un tânăr de 27 de ani. Din această relaţie are încă un copil, în vârstă de 4 ani, naşterea copilului nefiind înregistrată în registrul de stare civilă. Mama lui Şerban declară că nu îşi poate asuma răspunderea pentru creşterea şi educarea lui Şerban, de asemenea nici posibilităţi de lucru nu se găsesc în satul unde locuieşte. Mama şi concubinul trăiesc din venituri provenite din munci ocazionale prestate sătenilor. Casa unde locuiesc cei doi, împreună cu copilul în vârstă de 4 ani, este proprietatea mamei concubinului. Locuinţa are două camere (una dintre camere este folosită ca bucătărie), este foarte modest mobilată şi deplorabilă din punct de vedere igienico-sanitar: sunt racordaţi la reţeaua de curent electric, încălzirea se face cu lemne, iar apa se aduce din vecini. Toaletă nu există.
Mama lui Şerban declară că nu îl poate primi în aceste condiţii pe Şerban, nici măcar în vizită, fiindcă nu are spaţiu suficient. Însă din declaraţiile verbale ale lui Şerban reiese că cel care nu este de acord ca el să vină în vizită este concubinul mamei sale, acesta neînţelegându-se bine cu Şerban. Tatăl lui Şerban declară că se înţelege foarte bine cu tânărul în cauză, acesta vizitându-l periodic.
Tatăl ar fi de acord cu reintegrarea lui Şerban în familia lui, însă declară că în localitatea unde trăieşte nu există posibilităţi de lucru. Şi tatăl trăieşte din munci ocazionale prestate sătenilor, neavând venituri sigure. Totodată, nici Şerban nu este de acord cu reintegrarea lui în familie, fiindcă doreşte să-şi finalizeze studiile şi să lucreze, ceea ce nu ar fi posibil dacă ar locui în satul tatălui său.
Sora majoră a lui Şerban, Diana, este căsătorită şi locuieşte cu soţul ei. Şerban este descris de către aceasta ca fiind un tânăr foarte ascultător şi sârguincios. Până în prezent, Şerban mai are 4 fraţi în sistemul de protecţie, ca măsură de ocrotire. Păstrează legătura atât cu fraţii care au ieşit din instituţii, cât şi cu cei care au rămas încă sub măsura de ocrotire.
În prezent, locuieşte de aproximativ 5 luni împreună cu un coleg, pe nume Andrei, într-un apartament închiriat, compus din două camere, în Cluj Napoca, judeţul Cluj.
Şerban este capabil să-şi administreze bunurile proprii. Are simţul proprietăţii foarte bine dezvoltat. Lucrează cu contract de muncă la o firmă de construcţii, însă fiind la şcoală lucrează doar atât cât îi permite programul şcolar. Şerban este încă elev în ultimul an la o Şcoală de Arte şi Meserii.
Fundaţia HHC Romania este implicată în sprijinirea tânărului, împreună cu DGASPC Cluj, astfel că s-a elaborat un plan de intervenţie comun pentru tânărul în cauză, vizând în primul rând suportul material în vederea inserţiei socio-profesionale din partea Fundaţiei. Până în prezent, au fost suportate cheltuielile pentru asigurarea resurselor de hrană şi de igienă, pentru achitarea integrală a costurilor de întreţinere a locuinţei, iar pe viitor se vor suporta cheltuielile legate de finalul anului şcolar al tânărului, precum şi de dotare a locuinţei cu mobilier de bucătărie şi maşină de spălat. Din partea DGASPC Cluj, tânărul a primit atât suport emoţional, cât şi sprijin în vederea achitării chiriei apartamentului şi utilării acestuia.